Florești-Cluj, un drum care nu se mai termină

Locuitorii comunei Florești petrec, zilnic, cel puțin două ore în trafic

28 ianuari 2019, ora 6:45. Anca, o tânără mamă și fiica ei de 7 ani se grăbesc spre parcarea din fața blocului lor. Anca știe că trebuie să ajungă cel târziu la ora 7:15 la drumul principal, pentru a o putea lăsa pe fiica ei la școală, la timp, înainte de începerea orelor la 8:00.

Asemenea Ancăi, alte 15.000 de persoane se grăbesc să ajungă în parcări sau la stațiile de autobuz. În doar câteva minute, drumul care face legătura între Florești, cea mai mare comună din România și municipiul Cluj-Napoca va fi foarte aglomerat, ca în fiecare dimineață. „Este din ce în ce mai greu să ajungem dimineața, la timp, la serviciu. Chiar și copiii întârzie, câteodată, la școală, cu toate că ne străduim să plecăm cât mai devreme. Facem cel puțin o oră de pe strada Florilor până la intrarea în cartierul Mănăștur, din Cluj.”, a declarat Mircea Andreica, unul dintre miile de șoferi care fac naveta între cele două localități zilnic.
DN1 este singurul drum important care face legătura între Florești și Cluj-Napoca. Alături de miile de floreșteni care lucrează sau studiază în municipiul-reședință de județ, sute de alte vehicule folosesc această cale de acces spre oraș, fie în tranzit spre o altă destinație, fie pornind din sau având destinația chiar aici. La orele de vârf, DN1 devine cel mai aglomerat drum din România, traficul blocându-se, în repetate rânduri, pe ambele sensuri de deplasare, în special la intersecția cu alte drumuri secundare. Oarecum neașteptat, pentru o comună, dacă ne amintim că București este clasificată ca fiind capitala cu cele mai proaste condiții de trafic din Europa.
Imediat după criza imobiliară din 2008, comuna Florești a cunoscut un soi de explozie rezidențială, aici construindu-se aproximativ 3.000 de locuințe pe an. Conform statisticilor furnizate de Primăria Florești, numărul de locuitori ai comunei a crescut, în perioada 2007-2017, de aproape 5 ori (oficial). Creșterea pare a fi, mai degrabă, de aproximativ 8 ori, în respectiva perioadă, lucru de așteptat, dacă se are în vedere faptul că, în Cluj-Napoca, prețul mediu al unui metru pătrat în imobiliare a depățit 1.550 Euro, în timp ce, în Florești, încă se pot achiziționa locuințe cu prețul de 1.000 Euro per metrul pătrat.
Toate acestea reprezintă o povară mult prea mare pentru actuala administrație, care a promis, încă din 2012, construirea unei noi căi de acces, a unei rute ocolitoare, menite să decongestioneze traficul pe ruta menționată. Cu toate acestea, proiectul este, în continuare, în stand-by, fiind blocat de birocrația excesivă și neînțelegeri la nivel local. Contactat de către redacție, primarul comunei Florești, Horea Șulea, a declarat, printre altele: „În funcție de condițiile meteo și ritmul de lucru, pe UAT Florești se va interveni în iarna 2018/ primăvara-vara 2019”. Contrazis de realitatea din teren, primarul promite, încă o dată, că va lua măsuri.
Pentru anul 2019, a fost deja anunțată demararea a încă două ansambluri rezidențiale în Florești, fiecare cu câte 200 de apartamente. Acestea se adaugă altor patru proiecte imobiliare, începute încă de anul trecut. Este de așteptat ca traficul pe această arteră de circulație să devină și mai insuportabil, mai ales pentru toți cei care sunt nevoiți să parcurgă porțiunea de câțiva kilometri zilnic.

Gheorghe Brânzei: „Publicarea unei cărți îmi prilejuiește, întotdeauna, un sentiment cald de împlinire”

Gheorghe Brânzei a fost prezent la cea mai recentă ediție a târgului de carte „Book Festival” de la Piatra-Neamț, unde și-a lansat și volumul „Despre cuvântul românesc”. Aprecierea de care se bucură Gheorghe Brânzei – profesor de limba și literatura română, autor al peste 90 de volume de critică literară și metodologie, promotor al valorilor românești pe întreg teritoriul Europei – s-a concretizat prin prezența, în număr mare, a unui public cititor care a dorit să obțină autograful autorului și o urare scrisă de la acesta, pe prima pagină a volumului lansat recent. Felul în care Gheorghe Brânzei alege să se exprime face ca orice interacțiune cu dumnealui (inclusiv prezentul interviu) să fie o adevărată delectare.

Lucian-Nicolae Brânzei-Zsiga: Abordarea pe care o propuneți, în majoritatea volumelor de critică literară pe care le publicați, constă în a evidenția trăsătura profund românească a elementelor de stil utilizate de clasicii literaturii noastre. Cum ați căpătat această încredere în posibilitățile pe care le oferă limba română?

Gheorghe Brânzei: Îmi este greu să concep cum s-ar desfășura o oră de limba și literatura română, în orice clasă de liceu, spre exemplu, dacă dascălul nu ar da dovadă de o iubire necondiționată față de limba pe care o predă. Îmi place să cred că a fi profesor de limba și literatura română este o misiune, care este încredințată unui număr relativ mic de așa-ziși „inițiați”. Nu e laudă de sine, ci, mai degrabă, sursa convingerii mele că darul limbii aparține tuturor – fie că sunt fini cunoscători ai subtilităților, fie că încearcă să evite, pe cât posibil, dezacordurile în exprimarea de zi cu zi.

Lucian-Nicolae Brânzei-Zsiga: Care a fost reacția dumneavoastră când v-ați identificat primul volum publicat în rafturile sau vitrina unei librării?

Gheorghe Brânzei: Publicarea unei cărți îmi prilejuiește, întotdeauna, un sentiment cald de împlinire Însă nu credeam că o rămân, tocmai eu, în pană de cuvinte. Se pare că întrebarea aceasta provoacă un răspuns puternic încărcat emoțional. Este, așa cum ți-ai închipui, un sentiment unic, pe care nu îmi amintesc să îl mai fi încercat până atunci și nici de atunci.

Lucian-Nicolae Brânzei-Zsiga: Cum credeți că s-a născut această pasiune pentru limba română la dumneavoastră?

Gheorghe Brânzei: Îmi amintesc, cu drag, de felul și ritmul în care citeam în școala primară. În clasa I, pe când nu știam, încă, toate literele, m-a cuprins un dor (dacă-ți poți imagina așa ceva) de limba română. Voiam să îi pătrund toate tainele, să-i aflu morfologia, sintaxa, mă pasiona tot ce înseamnă cuvânt scris sau rostit. Citeam neîncetat, orice.

Lucian-Nicolae Brânzei-Zsiga: Credeți că generațiile tinere, care sunt acum elevi, vă vor împărtăși dorința de a afla tainele limbii române?

Gheorghe Brânzei: Eu sunt o persoană optimistă, o fire încrezătoare. Aleg să cred că generațiile tinere de acum și cele ce vor veni vor ști să aprecieze frumusețea limbii române, fără bariere. Cu siguranță, cunoașterea a evoluat mult, avem inovații nemaiîntâlnite în cercetarea științifică și în tehnologie, dar sunt de părere că toate acestea nu vor putea suplini, pe deplin, valențele unei limbi latine atât de expresive, cum este limba română.

Lucian-Nicolae Brânzei-Zsiga: Dintr-o abordare mai permisivă, mai amplă, prin ce credeți că se evidențiază cultura română, pe plan internațional, în momentul de față?

Gheorghe Brânzei: Consider că încă sunt motive de mândrie națională, mai ales când aruncăm un ochi către cultură – în accepțiunea largă a termenului. România are o serie de scriitori, oameni de cultură, de teatru și de operă, atleți și sportivi care fac cinste țării, oriunde ar fi. Capul sus, nu e totul pierdut!

Număr în creștere al deceselor cauzate de gripă

Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a transmis sâmbătă, 2 februarie, printr-un comunicat de presă, că numărul deceselor umane confirmate ca fiind cauzate de gripă a crescut la 65.
În același comunicat, se menționează că majoritatea victimelor sufereau și de alte afecțiuni grave de sănătate. De asemenea, 63 dintre cele 65 de persoane decedate nu fuseseră vaccinate antigripal.
Cu toate că, până acum, a fost vorba de cazuri cu condiții medicale pre-existente, autoritățile centrale și locale, precum și populația din majoritatea județelor țării își exprimă îngrijorarea cu referire la proporția pe care o ia fenomenul în România.

Victorie la dublu feminin în Thailanda

Dumincă, 3 februarie 2019, Irina Begu și Monica Niculescu au câștigat proba de dublu feminin a turneului de tenis Thailand Open.
Sportivele au învins cuplul Ana Blinkova (Rusia) – Yafan Wang (China), cu scorurile de 2-6, 6-1, 12-10. Meciul a durat o oră și 27 de minute și s-a încheiat cu victoria perechii de românce Begu-Niculescu, care au câștigat, cu această ocazie, al doilea titlu WTA de dublu (primul fiind cel din 2012, de la Hobart, Australia Open).
Turneul WTA de la Hua Hin a oferit premii total în valoare de 250.000 de dolari, ambelor perechi calificate în finală.